Pericopa evanghelică care s-a citit astăzi, de la Sfântul Apostol Luca, descrie minunea pescuirii miraculoase, pe care Mântuitorul Iisus Hristos a făcut-o pe malul Lacului Ghenizaret, înaintea ucenicilor săi.

Lacul acesta era sursa vieții pentru locuitorii de pe marginile lui, oameni care trăiau simplu, din pescuit. Aflându-se la începutul misiunii Sale pe pământ, Mântuitorul caută un loc unde să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu. Mergând pe marginea Lacului se întâlnește cu pescarul Petru, care își dregea mrejele după o noapte în care nu reușise să prindă nici măcar un pește. Acestuia îi cere Domnul să depărteze un pic barca de la mal pentru a putea vorbi mulțimilor din ea.

După ce Mântuitorul hrănește cu cuvinte duhovnicești sufletele celor care îl ascultau, nu trece cu vederea nici hrana trupului, cerându-i lui Petru să scoată barca în larg, pentru a pescui, dar și pentru a-l răsplătii pentru efortul său.

Acesta, deși era un bărbat în vârstă și un pescar iscusit, nu pune la îndoială cuvintele Mântuitorului și face ascultare îndepărtând barca de mal. Și deși nu era nici vremea și nici locul propice prinderii peștilor, Petru aruncă mrejele și nu mai poate să le tragă înapoi de mulțimea peștilor, încât are nevoie de ajutorul celorlalți pescari.

Dacă Petru ar fi fost un om necredincios sau dacă ar fi hotărât din perspectiva experienței sale de pescar, ar fi pus la îndoială cuvintele lui Dumnezeu, întrucât se ostenise toată seara și nu a prins nici un pește. De cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos nu ascultă numai omul, ci și ființele necuvântătoare. Odată cu prinderea minunată a peștilor, este prins în „năvod” și sufletul lui Petru, care din pescar de pești devine pescar de oameni.

Evanghelia care s-a citit astăzi este cât se poate de actuală, fiind ca un far pentru lumea contemporană. Ea ne deșteaptă conștiința și ne arată de ce trebuie să ascultăm de poruncile lui Dumnezeu.

Ascultarea de Dumnezeu ne aduce viață veșnică, pe când neascultarea ne aduce depărtare de Dumnezeu, moartea sufletului și osânda veșnică. Modelul nostru de ascultare este însuși Hristos, Cel care a ascultat de Tatăl Ceresc, primind moarte pe cruce, pentru a ne ierta prin jertfa lui păcatele noastre.