Puteţi să beţi paharul pe care îl beau Eu....

Ne găsim în a cincea duminică din Marele Post, iar Sfânta evanghelie care s-a citit în această zi ne introduce în evenimentele care s-au petrecut cu puțin timp înainte de slăvita Înviere a Domnului Iisus Hristos din morți. Mântuitorul le spune apostolilor Săi, cât se poate de clar, toate pătimirile pe care le va îndura din partea arhiereilor, cărturarilor și păgânilor.

Din evanghelia care s-a citit astăzi, trebuie să reținem două aspecte importante. Primul este faptul că Mântuitorul luând la Sine pe cei doisprezece, a început să le spună ce aveau să I se întâmple. Fiul Omului, deși cunoaște viitorul ca un Dumnezeu, nu fuge de patimă și cruce, ci primește cu dragoste jertfa care va elibera neamul omenesc de osânda veșnică. Vedem cum toate profețiile Vechiului Testament se împlinesc în Domnul Iisus, arătându-L lumii drept Izbăvitor și Mântuitor al acesteia.

Al doilea aspect pe care trebuie să îl observăm cu atenție este atitudinea și comportamentul apostolilor. Deși erau ucenici ai Mântuitorului de mai bine de trei ani, perioadă de timp în care au fost părtași la nenumărate și negrăite minuni, ei se luptă unul cu altul pentru supremație și putere. Şi au venit la El Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, zicându-I: Învăţătorule, ... Dă-ne nouă să şedem unul de-a dreapta Ta, şi altul de-a stânga Ta, întru slava Ta... Şi auzind cei zece, au început a se mânia pe Iacov şi pe Ioan.

Cei doi apostoli întruchipează mentalitatea poporului ales, care înțelegea că Domnul Iisus va veni pe pământ pentru a instaura o împărăție lumească, care îi va izbăvi de jugul stăpânirii străine. De abia după răstignirea Mântuitorului și pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli, ucenicii devin slujitori ai crucii și ai cuvântului lui Dumnezeu.

Evanghelia care s-a citit în această duminică ne îndeamnă să conștientizăm jertfa Fiului lui Dumnezeu și să credem în El. Credința în Dumnezeu nu înseamnă numai să rezonăm cu unele norme, sau percepte creștinești morale, ci înseamnă să ne străduim în fiecare zi să ne curățăm sufletul și să ne sfințim viața.

Perioada Postului Mare ne determină să ne întoarcem la pocăință. Biserica a rânduit întotdeauna perioade de postire, nelăsând sfințirea sufletelor noastre în voia sorții, sau mai bine spus amintind mereu omului vocația sa de ființă duhovnicească, care trebuie să năzuiască spre Cer.

În această duminică Sfinții Părinți ne propun modelul de pocăință al Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, care prin nevoință, părere de rău pentru păcatele săvârșite, rugăciune și post a fost ridicată de Dumnezeu la măsura desăvârșirii. Și dacă Sfânta Maria Egipteanca s-a nevoit 47 de ani în pustie, să ne străduim și noi, măcar 47 de zile, cât ține Postul Mare, să îi urmăm viața trăită în pocăință, neuitând că fiecare dintre noi, suntem chemați de Mântuitorul, să ne sfințim viața și să trăim creștinește.