”Marcu 8^34-38  Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.³⁴ Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa.³⁵ Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?³⁶ Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?³⁷ Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri. Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere.³⁸

• Evanghelia de azi ne arată că Sfânta Cruce este definitorie pentru viața creștină, fiind inseparabilă de credința noastră. Este semnul iubirii Lui Dumnezeu pentru noi care se manifestă în jertfă, în transfigurarea după chipul Mântuitorului și în înălțare.
• Hristos Își iubește Crucea. Atunci când Dumnezeu a hotărât să spele păcatul Adamic, ridicarea omului din păcat s-a făcut prin pogorârea Fiului pe pământ, pentru că omul singur nu avea puterea de a se ridica din păcate. Fiul ascultă de Tatăl prin smerenie pentru că El, necuprins și fără de început, să salveze omul. El a luat trup, devenind ca unul dintre noi, smerindu-Se pe Sine Însuși.
• Nu putem separa întruparea Lui Hristos de jertfa Sa de pe cruce. Sfânta Cruce, binecuvântată de pironirea trupului Mântuitorului, a fost sfințită de Sângele Său și a rămas pentru totdeauna altarul de jertfă și simbolul dragostei Sale dumnezeiești față de oameni.
• Prin ridicarea trupului Său din moarte, ne-a ridicat pe noi, cei care am primit Taina Botezului care este o răstignire, o moarte și o înviere cu Hristos spre viață veșnică.
• Fără Cruce și fără lumina Lui Hristos nu există îndreptare și mântuire. Crucea este mijlocul pe care Dumnezeu L-a ales ca să lucreze pentru noi împăcarea omului cu Dumnezeu.
• Sfânta Cruce reprezintă smerenie și suferință. Avem multe încercări, greutăți și ispite care pot fi asimilate cu suferința și toate acestea constituie crucea noastră. Fiecare om are crucea sa dăruită de Dumnezeu. Numai cel ce, în smerenie, își poartă crucea sa, poate să se bucure de roadele suferințelor sale.
• Hristos nu ne va lăsa singuri în suferința crucii noastre. Această cruce ne va fi spre mântuire dacă o vom purta cu smerenie și credință.
• Asumarea crucii constituie un ansamblu de acceptare al chinului duhovnicesc prin care încercăm să punem capăt răului din ființa noastră. Luptând cu ce este urât în noi, cu patimile și poftele noastre, implementăm în noi virtutea.
• Străduința noastră este legată de puterea pe care Sfânta Cruce a lui Hristos o aduce în viața noastră. Calea pe care ne-o arată Crucea este cea dumnezeiască.
• Să ne străduim să ne ridicăm crucea, știind că Mântuitorul a cântărit-o, a măsurat-o și a înveșmântat-o cu binecuvântarea Sa, pentru ca fiecare să o purtăm spre mântuire, identificând viața și crucea noastră cu viața și crucea lui Hristos.

Fotografii puteți vedea accesând următorul LINK.