Iubirea milostivă și jertfelnică a lui Hristos schimbă fața întregii lumi

Creștinii ortodocși au sărbătorit astăzi Duminica a XIX-a după Rusalii. Sfinții Părinți au rânduit să se citească în această zi pericopa evanghelică care înfățișează un fragment din Predica de pe Munte, în care Mântuitorul Hristos vorbește despre iubirea vrăjmașilor.

În cuvântul de Învățătură, rostit în cadrul Sfintei Liturghii de Părintele Arhimandrit Nectarie, Starețul Mănăstirii, s-a făcut precizarea că aceste cuvinte propovăduite de Domnul Hristos, fac diferența fundamentală dintre Creștinism și toate celelalte religii. Aceasta este noutatea cu care Hristos Dumnezeu a venit să cucerească lumea, iubirea vrăjmașilor, iubirea celor care ne fac rău, iubirea celor ce ne judecă, a celor ce ne ocărăsc. Această iubire izvorâtă din sânul Preasfintei Treimii, vine ca să îl schimbe pe omul cel vechi, care căuta să se mărginească la simpla iubire a celor ce îl iubesc și să îl desăvârșească prin iubirea jertfelnică a celor ce îl prigonesc, îl hulesc sau îl batjocoresc.

Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă să părăsim păcatele, să lepădăm patimile cele egoiste, care ne îndeamnă la prețuirea de sine și la agonisirea de comori pământești. El însuși ne dăruiește exemplul suprem al vieții Sale, ne arată până unde trebuie să meargă iubirea, până unde suntem chemați să ne iubim vrăjmașii. Domnul Hristos merge cu smerenie să pătimească loviri, scuipări, defăimări, răstignire și moarte pe cruce, totul din dragoste și iubire de oameni. Până în ultima clipă Hristos Dumnezeu se ruga pentru iertarea păcatelor celor ce îl răstigneau. Ei loveau cu ură, Domnul îi privea cu dragoste, ei își otrăveau sufletul cu calomnii, minciuni și defăimări, Domnul le vorbea cu blândețe și smerenie, ei L-au omorât răstignindu-L, Domnul dăruiește prin moartea sa viață veșnică întregii omenirii.

Prin cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos, dar și mai mult, prin exemplul vieții sale, împărăția răzbunării și indiferenței față de cei potrivnici i-a sfârșit. Iubirea milostivă și jertfelnică a lui Hristos schimbă fața întregii lumi. De acum cei ce cred într-însul se leapădă de obiceiul cel rău și se întorc spre cei ce îi vrăjmășesc, cu dragoste și considerație, întorcând pe mulți la adevăratul Dumnezeu, prin exemplul vieții lor.

Așadar și noi suntem permanent chemați să ne cenzurăm instinctele de răzbunare și ură ce ne vin asupra celor ce ne dușmănesc. Izvorul din care trebuie să ne adăpăm este dragostea lui Hristos față de noi cei care suntem păcătoși și în permanență îl supărăm pe Dumnezeu cu păcatele noastre. În ciuda acestui fapt, Domnul ne iartă și ne copleșește cu facerile sale de bine revărsate asupra noastră. De aici trebuie să ne inspirăm permanent în viața noastră, ca să iertăm pe vrăjmașii noștri și să încercăm să răspundem răului cu bine, pentru ca ei văzând atitudinile noastre pline de dragoste să se întoarcă și să slăvească pe Dumnezeu cel mult milostiv și lesne iertător.