DUCEŢI-VĂ ŞI VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR.

Evanghelia care s-a citit în această duminică ne pune înaintea ochilor o întâmplare petrecută cu Mântuitorul Iisus Hristos în timp ce se îndrepta spre Galileea. Pe drum, Domnul este întâmpinat de rugăciunea și strigarea unor bolnavi, care veneau la Dânsul căutând tămăduire. Domnul Iisus Hristos îi vindecă pe loc și îi trimite la preoți, singurii care puteau constata vindecare de boală. Îndemnul Domnului pentru cei bolnavi este acela de a alerga la biserică și la preoți  pentru a căuta tămăduirea.

În drum spre preoți, toți cei zece bolnavi de lepră primesc vindecare în mod miraculos. Din cei zece doar unul are inițiativa de a se întoarce înapoi la Fiul lui Dumnezeu, pentru a-i mulțumi de vindecarea primită. Acesta era de alt neam, era samarinean. Ceilalți nu s-au întors la Dumnezeu după ce au primit vindecare, ci s-au reîntors la cele lumești.

Recunoștința pentru binefacerile primite ne ajută să fim firești, ne ajută să nu oprim în aproapele nostru dorința de a ne face bine. Dumnezeu nu are nevoie de mulțumirea și recunoștința noastră, ci noi avem nevoie de binefacerile Lui. Lipsa de recunoștință ne face să ne depărtăm de Dumnezeu și de darurile Sale.

În lumea aceasta în care trăim, noi nu trebuie să căutăm numai bunăstarea trupului, ci prioritară pentru fiecare dintre noi este sănătatea sufletului. Trebuie să ne învățăm să mulțumim zilnic lui Dumnezeu, pentru toate darurile pe care ni le oferă, iar cel mai mare gest de mulțumire și recunoștiință este participarea fiecăruia dintre noi la Sfânta Liturghie.

Să ne ferim să fim asemenea celor nouă, care s-au bucurat doar de vindecarea trupească, rămânând în cele vechi ale lor și întorcându-se din nou la cele lumești și nefolositoare.