Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele

Ne găsim cu o duminică înaintea Praznicului Cincizecimii. Evanghelia care s-a citit astăzi ne descrie cuvântarea de despărțire a Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Chiril al Ierusalimului numește rugăciunea pe care Mântuitorul o face în grădina Ghetsimani, după cina cea de taină, drept Rugăciunea Arhierească.

Rugăciunea Arhierească este împărțită în trei. În prima parte Mântuitorul se roagă pentru sine, în a doua parte Domnul se roagă pentru ucenicii Săi, iar în ultima parte Fiul lui Dumnezeu se roagă pentru toți cei care vor primi credința în El, prin intermediul apostolilor Săi. Astfel, Domnul Iisus se roagă și pentru noi cei de azi, pentru că și noi am primit credința cea dreaptă prin intermediul ierarhiei bisericii.

Deși firea umană a Mântuitorului nu dorea pătimirea, totuși aceasta se supune firii dumnezeiești prin ascultare desăvârșită. Domnul ne învață că atunci când sufletul nostru este cuprins de ispite trebuie să ne rugăm atât pentru noi înșine, cât și pentru ceilalți.

Lumea în care trăim este una plină de greutăți și de încercări. Din nefericire lumea în loc să se apropie de Dumnezeu, pare că mai mult se îndepărtează de El. Această duminică ne responsabilizează să devenim buni creștini, lucru pe care nu putem să îl realizăm fără rugăciune.

Cea mai frumoasă și profundă dintre rugăciunile bisericii este Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, unde ne rugăm pentru noi înșine, pentru Biserică, pentru creștini, dar și pentru cei care vor îmbrățișa dreapta credință. Sfânta Liturghie este unicul glas care se ridică din sufletele a milioane de credincioși. Liturghia ne face UNA, pentru că toți ortodocșii se împărtășesc cu Trupul și Sângele Mântuitorului, pentru că toți avem același cuget și respectăm aceleași porunci dumnezeiești.

Deși omul modern primește foarte multă informație despre mediul înconjurător, într-un timp relativ redus, unele dintre aceste informații îl pot dezorienta și chiar îl poate duce la o gândire eronata, întrucât cei care promovează aceste informații, nu sunt oameni sinceri și credincioși. Acești „formatori de opinie publică” reproșează Bisericii faptul că învățătura acesteia este demodată, întrucât Biserica propovăduiește de două mii de ani un singur adevăr, spre deosebire de mass-media, care promovează oameni moderni și cu deschidere la a încerca și alte “adevăruri”, străine de poruncile primite de noi de la Fiul lui Dumnezeu.

Biserica propovăduiește numai adevărul primit de la Fiul lui Dumnezeu, păzit cu prețul vieții de către apostoli și mucenici, adevăr pe care și noi suntem datori să îl transmitem generațiilor viitoare, nealterat și întreg. Spre deosebire de duhul Bisericii, societatea contemporană laicizată, îmbrățișează curentul care își propune omogenizarea tuturor credințelor. Astfel, pentru ei nu este important în ce crezi, sau modul cum crezi, atâta timp cât crezi în ceva abstract.

Să ne păstrăm adevărul de credință pe care l-am primit ca moștenire de la înaintașii noștri, având conștiința că numai credința cea dreaptă în Domnul Hristos este cea care ne aduce viață veșnică.